Noutăți

Ziua Mondială a Prematurității, marcată pentru prima dată pe 15 noiembrie: accent pe îngrijirea de după externare

Ziua Mondială a Prematurității este marcată în acest an, pentru prima dată, pe 15 noiembrie, după ce Organizația Mondială a Sănătății a mutat-o de pe 17…

Mâna unui adult care ține mâna mică a unui nou-născut

Ziua Mondială a Prematurității este marcată în acest an, pentru prima dată, pe 15 noiembrie, după ce Organizația Mondială a Sănătății a mutat-o de pe 17 noiembrie. Tema din 2026 este „Copii mici, potențial uriaș. Investiți în îngrijirea de monitorizare pentru a le proteja viitorul!” și pune accentul pe ce se întâmplă după ce bebelușul născut prea devreme pleacă acasă din maternitate.

Potrivit estimărilor OMS și UNICEF citate de Spitalul Clinic Ovidius din Constanța, în 2020 s-au născut prematur aproximativ 13,4 milioane de copii, adică circa unul din zece nou-născuți la nivel mondial. Complicațiile prematurității au fost asociate, în 2019, cu aproximativ 900.000 de decese la copiii sub cinci ani. Medicii împart nașterea prematură în patru categorii: extremă (înainte de 28 de săptămâni), severă (28–32 de săptămâni), moderată (32–34 de săptămâni) și târzie (34–37 de săptămâni).

Mesajul principal al campaniei, transmis și de Organizația Panamericană a Sănătății, este că îngrijirea nu se încheie odată cu ieșirea din secția de terapie intensivă neonatală. Externarea marchează o etapă nouă, în care familia trebuie să știe cum îngrijește bebelușul acasă, ce semne de alarmă să urmărească, unde cere ajutor și când are programată următoarea vizită la medic. Metoda „cangur”, alăptarea, somnul în siguranță, vaccinarea și o casă fără fum de țigară sunt enumerate printre lucrurile care îi protejează pe acești copii.

Medicii de la spitalul din Constanța explică faptul că, în funcție de vârsta gestațională și de evoluția copilului, controalele periodice pot urmări creșterea, alimentația, dezvoltarea neurologică, auzul, vederea și respirația. Pentru a evalua corect etapele de dezvoltare, se folosește adesea vârsta corectată, adică vârsta reală minus săptămânile de prematuritate. Specialiștii subliniază că nașterea prematură nu duce automat la probleme de dezvoltare, însă monitorizarea ajută la depistarea din timp a unor întârzieri, astfel încât intervenția să înceapă cât mai repede.

Părinții au nevoie, la rândul lor, de informații clare, de sprijin emoțional și de acces la servicii medicale, iar legătura cu alte familii care au trecut prin aceeași experiență îi poate ajuta să facă față mai ușor primelor luni acasă.

Surse: Alba24, Spitalul Clinic Ovidius, Organizația Panamericană a Sănătății

Vezi tot din Noutăți

Comentarii

Niciun comentariu încă. Scrie primul!

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate înainte de publicare. Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nu se publică.

Parteneri România 174